vineri, 14 august 2009

Omul din dus - partea I

Afara este senin, Luna lumineaza Pamantul cu intreaga ei putere.

In apartament linistea este tulburata numai de sunetul stropilor de apa cazand in cada, cand deodata pe Robbie Williams il apuca cantatul. Din baie iese cineva ud ,alergand spre telefon : "Da ba! Cobor acum."

Acest cineva este un “ tinerel “ ajuns aproape de borna 30 a anilor trecuti. Nu va ganditi daca am spus ca “ este un tinerel “ rezulta ca omul din dus este un pierde vara . El are un serviciu bine remunerat ( ravnit de foarte multi) care ii ofera si alte satisfactii in afara de cele banesti.
Au trecut 15 minute de la convorbirea telefonica si deja personajul iese din bloc. Il asteapta inca o noapte de destrabalare, dansuri cu necunoscute si de betie cu prietenii lui.

A doua zi, “ omul din dus “ se trezeste cu obisnuita migrena de dupa “ spectacol “.Citind ziarul isi da seama ca se intampla ceva cu mintea lui. Aceasta zboara la ultima fata cu care a dansat aseara ( as putea spune ca ea este si prima pentru ca cele 30 de secunde de zbenguiala cu o grasa nu se pot numi dans).
"In fine, se mai intampa sa fie si cineva care sa imi placa mai mult de cateva ore " , isi spune el, luand telefonul si sunandu-l pe cel mai bun prieten ( si el unul dintre faptasii de aseara ) invitandu-l la sorbirea ciorbei de dupa ( o traditie pentru cei doi).

- Hopa ... cum de vorbesti tu asa frumos de o fata din club a doua zi? Este prima oara cand aud cuvintele astea iesite din gura ta.
- Da ba, mi se intampla ceva ciudat. De cand m-am trezit ma gandesc numai la ea si zambesc ca prostu’ .
- Ha ha hhhhhaaaaaa......!
- Ma bate gandul sa o sun !
- Cum ba, i-ai luat si numarul de telefon? SI acum vrea sa o si sune?! Chiar ca e o mare premeira.

In dupa-amiaza zilei urmatoare isi suna partenera de dans. Dupa o convorbire normala, piperata cu cateva glume neintelese de urmasa Afroditei, reuseste sa stabileasca o intalnire . Desi conversatia a fost placuta si-a atins scopul, omul din dus avea un dubiu: "Oare merita sa ma duc la mama dracu ( locul intalnirii era orasul Solca – jud. Suceava ) pentru o moldoveanca cu un zambet imbietor si tate mari?". Asa ca dupa ceva timp, subiectul din acest post se afla in micutul oras din inima Bucovinei. Marea problema a omului din dus nu este ca a condus o zi intreaga prin gropi pana la capatul Romaniei , sau ca e rupt de foame; toate astea se vor rezolva cand o va intalni pe frumoasa moldoveanca, problema care il framanta este ca vocea din telefon i-a spus ca se vor intalni la Mc-ul din Solca, iar pana acum orice localnic care a fost intebat de fast-food-ul bucuriiilor sale a izbugnit in ras spunandu-i ca “ aici singurul loc unde se poate manca este la birtul lui nea Fane “.
Nedumerit si contrariat, scoate telefonul din buzunar isi suna partenera de dans. Dupa cateva incercari zadarnice renunta si ia decizia de a se duce la faimosul birt, pentru a-si potoli foamea.
Continuarea intr-o zi care imi va oferi inspiratia si timpul necesar creatiei.

marți, 4 august 2009

Eu si timpul trecut.

A trecut ceva timp ...

A trecut, dar ce am facut cu el ?

Aceasta intrebare ma macina, e un fel de " a fi sau a nu fi " a lui Shakespeare.

A trecut ceva timp de cand am terminat liceul.
Im perioada aceea am invat stiita bautului, ma refer la adumelcarea si placerea inghitirii licorilor ; e foarte greu sa sti cand sa te opresti la limita ( pentru ca daca sti, mai mereu, sa ajungi la limita si sa te opresti te poti compara cu marii piloti care termina cursa cu ultima picatura de carburant , sau cu cei care poarta centura neagra ) daca bei prea putin doar ai degustat , daca o depasesti este ca si cum ai lua un 3 la fizica.

A trecut ceva timp de cand am terminat facultatea.
Perioada acesta a fost mai ciudata dar si mai profunda. Mi-am dat seama care este vocatia mea : desi necesita multa rabdare, studiu constant si neincetat, iar concurenata este extrem de apriga ... eu sunt facut sa fiu manager. Am reusit sa rezist, cu greutate, 3 ani in compania unor taranci , inculti dar mai ales in prezenta unor bosorogi. Am constatat ca, pana si eu, pot fi un mare pampalau fata de o fata. Aaaaaa si m-am obisnuit cu ideea ca la betie atrag inesplicabil toate grasele, iar cand sunt treaz manelistele intra in vorba cu mine si imi ofera in dar niste priviri "ucigatoare".

A trecut ceva timp de la ultimul post.
A fost o perioada anosta, poate si datorita neincetatei reveri care imi rasfoieste circumvolitiunile.



P.S In ultima vreme, impreuna cu CHR-ul gasisem o bancuta linistita ( la cateva statii de casele noastre) unde sa ne bem linistiti berile ... SI ACOLO AU APARUT TARANIIIII.